Industriașul german Hermann Riber a construit, se pare, la 1899 casa în stil neogotic, cu interior Art Nouveau, și hala de lângă ea, dedicată producției de trăsuri, pe strada Romulus la nr 15 și 17.
În jur de 1911, Regele Carol îl numea Furnizor al Casei Regale, " Marele Autogarage...
Clădirea de la intersecția Str Georges Clemenceau și Episcopiei a fost construită după planurile din 1891 ale unui arhitect francez, pentru omul de afaceri Jean Braikoff, care a locuit cu familia la et 1, în timp ce restul clădirii era închiriat către Min de Interne, în așteptarea terminării construcției clădirii proprii.
În decursul sec XX, clădirea a fost sediul Air France, LOT, dar şi "Redevenţa" şi "Sondaje Petrol Forajul", "Păcura Românească", Soc. Petroliferă Română, devening după 1977 - Institutul de Modă IMOD.
În 2021 a fost cumpărată de ONE Development și urmează să fie restaurată. În ultima fotografie vedem o randare...
Clădirea de pe strada Georges Clemenceau nr 9 (fostă Str Corabia) a fost construită de arhitectul Paul Gottereau în 1889 ca reședință personală. Numele lui Gottereau este celebru în arhitectura bucureșteană, el fiind cunoscut în special pentru Palatul CEC, Biblioteca Centrală Universitară și Palatul Cotroceni.
La un moment dat, Gottereau a vândut casa către Constantin C. Arion (ministru de externe pentru scurt timp în 1918) și s-a mutat în clădirea lipită de ea, abandonată și ea astăzi. În timp, în casă a locuit și arhitectul olandez Edmond Van Saanen-Algi, care și-a pus ampreta pe alte două clădiri emblematice: Academia de...
Construit în 1927, institutul este inaugurat în 1930, fiind dotat la momentul respectiv cu cea mai modernă tehnologie din domeniul studiului cultivării și procesării tutunului, fiind înconjurat de 10ha pe care erau cultivare peste 250 de soiuri pentru experimente.
În stânga și în dreapta lui, așezate și orientate simetric, mai sunt 2 case în stil neoromânesc, în care se găseau diferite laboratoare de studiu. Într-una dintre camere se găsește o cantiate impresionantă de conserve de mazăre și fasole de diferite mărci, probabil așteptând să fie testate.
Înțeleg că undeva la et 2 ar fi existat o seră unde se făceau experimente....
Tot ce am găsit despre conacul ăsta care trebuie să fi fost superb la vremea lui este că a fost construit cândva înainte de 1900 de către Polișor Bătășanu (1857-1935), membru al Partidului Național Țărănesc.Confiscat de comuniști, a devenit, inevitabil, sediu de CAP local. Înțeleg că ar fi fost revendicat de o nepoată a lui Polișor ( :))))) dar la cum arată nu știu dacă mai poate fi salvat.Am găsit pe interneți o poză cu el în 2013 și era încă întreg, cu acoperișul aproape intact, cu ferestrele și grinzile încă ne-smulse...
Construit între 1573-1593 în stilul renascentist de către prefectul din Dej, Kristóf Keresztúri, castelul a ajuns în proprietatea lui Kornis Boldijar de Rusca, un nobil transilvănean. Renovat în 1680 și extins cu bastioane de apărare în 1720, castelul a rămas în familia Kornis până la sfârșitul anilor 1940. Odată cu venirea comuniștilor la putere, castelul a fost vandalizat, mobilierul și covoarele furate, iar cărțile din bibliotecă arse. Ultima lui funcțiune pare să fi fost aceea de școală. Până acum câțiva ani se pare că ar fi rezistat și cele două statui ale unor inorogi de pe soclurile...
Am trecut cu toții pe lângă ea de zeci de ori pe drum spre munte și am văzut sigla de deasupra șoselei. Și eu știam de ea de mult și am tot amânat vizita, spunându-mi că sigur mai trec pe acolo iar data viitoare mă voi opri. De data asta chiar am făcut-o.Informațiile despre istoria fabricii sunt extrem de puține. Înființată în 1884 de un anume Ulrich Weittman, producea tot felul de obiecte ceramice pentru construcții și industrie. După cum ne spun sloganurile comuniste de pe grinzi, a fost naționalizată și dată în grijă poporului. Prin anii 50-60 a...
Todor Jivkov a fost conducătorul de facto al Bulgariei între 1954 și 1989 ( secretar de stat la Partidului Comunist Bulgar, prim-ministru, apoi lider al comitetului Central).
Ca orice comunist care se respectă, Jivkov trăia în lux și opulență în numele poporului său, într-o vilă la periferia Sofiei.Vila e acum abandonată și vandalizată dar păstrează grandoarea rece a arhitecturii brutalismului socialist și încă mai poți observa luxul de altă dată.
Reședința Jivkov avea piscină interioară și exterioară zonă de relaxare și SPA, bucătărie pentru staff separată de cea pentru familie, lift și terasă pe acoperiș.
Construit în 1890, a devenit ulterior sediul Facultății de Matematică și Arhitectură (foarte potrivit, aș spune), apoi al celei de Științe Umaniste. Nu știu de când e abandonat dar par să fie cel puțin vreo 20 de ani.
